In timpul pauzei de masa m-am uitat la forecast pe net sa vad cum e vremea prin desert noaptea. Prognoza era "clear skies" :D. Astia se pare ca nu mai dadeau cu pliciu', asa ca dupa ce am dat la birou clock-out, dupa cateva ore am ajuns adanc in desert.
Trebuie sa recunosc ca a privi noaptea cerul din desert este ceva incredibil si indescriptibil; stelele se vad superb, mai ceva ca la HD :P
Era deja foarte tarziu, masina era varza for some reason, fiind practic in the middle of nowhere am innoptat la o asezare de beduini, oameni ai desertului, traiesc in corturi, au camile samd. Faza a fost foarte tare, cainii nu mi-au facut nimic cand am intrat pe teritoriul lor, aveam de ales intre ei si coiotii de desert :))
Ma asteptam sa gasesc mai multi localnici pe acolo, probabil erau plecati cu d-ale lor, si ramasese numai Muhammad care se ocupa practic de toate: corturi, paza, camile, mancare etc. Erau si niste americani pe acolo care se ratacisera in desert, dar altfel oameni foarte de treaba si deschisi la minte, am stat pana aproape de zori la taclale cu ei. Dimineata Muhammad ne-a dat chiar si mic dejun. Zambetul fetei asteia din Chicago a disparut dupa ce m-am intrebat retoric cu voce tare daca Muhammad a facut clatitele inainte sau dupa ce s-a ocupat de curatenia din grajdul camilelor =))
Chiar mi se pusese pata odata sa ma dau cu camila. Mi-am zis ca cine stie cand mai apare ocazia asta, americanilor imediat le-a suras ideea, si dupa o scurta negociere la pret zis si facut :D Primele 30-40 de secunde sunt mai dificile pana te prinzi care e treaba cu echilibrul, dupa aceea e chiar relaxant.
Nu stiu de ce, dar la un moment dat m-am simtit ca in StarWars-urile de acum 20 de ani: landscape-ul era similar, animalul imi amintea de niste creaturi de acolo, iar omul si camila vorbeau pe limba lui Chewbacca =))
Dupa ceva timp am ajuns la o asezare a nabateenilor, Avdat. Este un oras care se afla pe antica "Spice Route", unde caravane cu camile transportau raritati precum ierburi, mirodenii si parfumuri din Peninsula Arabica catre portul Gaza de pe malul Mediteranei, unde faceau comert cu greci, romani samd... Nabateenii erau considerati "Lords of the Desert", controlau rutele de comert, parcurgeau sute de kilometri in desert pe trasee secrete stiute numai de ei, si detineau suprematia pentru ca aveau un mod ingenios de a pastra resursele de apa in plin desert, fara a fi dependenti de oaze. Aveau o disciplina impecabila, respectau desertul ca pe o adevarata divinitate si nu beau vin. De asemenea, bogatia lor era asigurata si de pastrarea secretului parfumurilor si elixirelor, considerate adevarate avutii in trecut, si le permiteau numai oamenii foarte bogati si inca un aspect interesant, in ritualurile religioase din trecut, fie ca erau la Atena, Roma, Ierusalim etc. se ardeau parfumuri ale nabateenilor. By the way, centrul nabateenilor era la Petra :)
In timp, nabateenii s-au stabilit in orase, au inceput sa bea vin. Credintele pagane au fost inlocuite treptat de crestinism, aici aflandu-se ruinele bisericii sudice.
In piata centrala a orasului se intampla ca profeti din desert sa vina si sa tina discursuri in fata nabateenilor...
La vreo ora de mers cu masina prin desert se afla o alta asezare a nabateenilor, Mamshit.
On the way back home, having a look at the Makhtesh ("crater") Ramon.
